Petre Apostol
Cu toţii căutăm ca, în domeniul pe care ni l-am ales sau în viaţa noastră, să ducem lucrurile la perfecţiune. Aceasta este greu de atins, dacă nu chiar imposibil, în unele cazuri. Dar, întotdeauna, ştacheta trebuie să fie acolo sus, pentru a excela. Joi a fost ziua uneia dintre legendele sportului mondial, care se întâmplă să fie din România, anume fosta gimnastă Nadia Comăneci. Este greu de crezut că există persoană în România, cel puţin, care să nu fi auzit despre „Zeiţa de la Montreal”, aşa cum mai este supranumită fosta gimnastă tricoloră. Dar, cu siguranţă, foarte puţine persoane au văzut evoluţia sa excepţională, pentru care a devenit celebră într-o lume întreagă. Revăzând exerciţiul prezentat la ediţia de la Montreal a Jocurilor Olimpice, din 1976, la paralele inegale, când a devenit prima gimnastă din lume care a luat nota 10 (deşi punctajul pe tabela electronică arăta 1.00), nu poţi să nu rămâi impresionat de maniera în care Nadia, la doar 14 ani, reuşea o asemenea evoluţie.
Nu faptul că a luat nota perfectă este cel mai impresionant, ci modul în care a executat elementele pe care le avea în program, părând că este o simplă plimbare în parc. În acel moment, acea gimnastă – care nici adolescentă nu era – se poate spune că a atins perfecţiunea. Iar acel exemplu poate reprezenta un impuls, o inspiraţie, pentru orice sportiv şi, practic, pentru orice om aflat în căutarea perfecţiunii în viaţa sa.
