Acest luceafăr strălucind pe firmamentul Sfinţilor Părinţi s-a născut prin anul 930, la Trapezunt, din părinţi de bun neam, fiind numit Avramie la Sfântul Botez. Rămas orfan de mamă şi de tată la puţină vreme după naşterea sa, a fost primit de o rudă a mamei sale, soţia unuia dintre notabilii Trapezuntului. Când era copil nu era atras de jocuri gălăgioase, ci îşi conducea mai degrabă prietenii în pădure sau în apropierea unei peşteri şi juca rolul de egumen. Progresele rapide pe care le făcea în studiile sale îi atrăgeau admiraţia celor apropiaţi şi, abia ajuns la vârsta adolescenţei, fu remarcat de un înalt funcţionar imperial în misiune în acel oraş, care se ataşă de el şi îl luă cu el la Constantinopol. Primit în casa conducătorului militar Zefinezer, el îşi continua studiile sub îndrumarea unui învăţător remarcabil, Atanasie, şi chiar fu avansat curând ca profesor adjunct, în ciuda vârstei sale tinere. Înclinaţia pe care o manifestă în domeniul Literelor nu îl făcea să neglijeze viaţa ascetică, care îi plăcuse încă din copilărie; se arăta călugăr înainte de vreme şi luptător înainte de a intra în arenă.