N. D.

Când vine vorba despre modalitatea de a comunica prin mijloacele electronice, copiii par că sunt la întrecere cu adulţii, după cum reiese dintr-un recent sondaj. Concret, după cum arată studiul european “Net Children Go Mobile”, în perioada 2010-2014, în România s-a înregistrat o creştere foarte mare – de la 25% la 80% – a copiilor care au un cont pe reţelele de socializare online. Mai grav este însă faptul că, după cum se menţionează în sondajul menţionat, 57% dintre copiii români cu vârste între 9 şi 16 ani au contul setat public, chiar dacă, oficial, Facebook interzice accesul lor. În acest context, psihologii sunt de părere că accesul copiilor la Internet, de la cele mai fragede vârste, poate avea dezavantaje majore pentru dezvoltarea lor fizică şi mentală. Mai mult decât atât, specialiştii susţin că internetul pe mobil poate distrage atenţia acestora la şcoală, iar efectele se pot răsfrânge atât asupra rezultatelor lor, cât şi asupra gradului din ce în ce mai redus de a socializa faţă în faţă. În acest context, conform unui comunicat de presă dat recent publicităţii, psihologul Maria Verdi, în calitate de director al Centrului “ReCreation Life”, este de părere că fenomenul accesului la internet s-a acutizat, unul dintre motive fiind acela că părinţii au adoptat, în cazul copiilor lor, un stil mai permisiv de creştere şi educare. “De mici, copiii nu au limite impuse, sunt lăsaţi să facă numai ce vor, până devin ei şefii casei. Există părinţi care pun în mâinile copilului tableta, iar de la vârsta de doi ani – telefonul. La zile aniversare, cadourile ultimilor ani sunt tabletele, laptopurile, telefoanele. Copiii cu vârsta până într-un an sunt liniştiţi, când plâng, cu muzica din telefon. Când copiii împlinesc vârsta de 2 ani, tot părinţii le fac cont de Facebook, unde postează albume cu poze. Sunt crescuţi cu Facebook şi sunt alimentaţi cu internetul. Mediul online este surogatul părintelui. Iniţial, părintele este mulţumit că are un copil cuminte, că stă în casă şi se joacă pe internet. Dar, în timp, copilul socializează tot mai greu în mediul real, comunică tot mai puţin cu părinţii, devine introvertit, situaţii care generează conflicte”, consideră aceasta. Totodată, în calitate de specialist, directorul centrului amintit a ţinut să mai remarce: “Dacă li se interzice accesul online, copiii din ziua de azi devin agresivi. Acelaşi comportament îl manifestă şi în mediul şcolar. Când sunt deja la vârsta şcolară, manevrează cu profesionalism internetul. În timpul orei, mintea lor este online, pe Facebook. În momentele de neatenție ale învățătorului sau profesorului, ei comunică pe Facebook. Întrebaţi de ce procedează așa, motivează că se plictisesc la şcoală. Avem copii foarte dotaţi, olimpici, dar în acelaşi timp asistăm la scăderea interesului faţă de şcoală, iar rezultatele se văd în examenele anuale, în simulările făcute înaintea acestor probe. Problema este creşterea procentului depresiei infantile, care devine îngrijorător, ca un efect al actualului stil educaţional, care se pare că este depăşit şi neatractiv pentru tânăra generaţie”. Totuşi, se consideră că dependenţa de Facebook poate fi vindecată. Astfel, psihologul Maria Verdi este de părere că există soluţia prin care copiii pot fi dezlipiţi de lângă Facebook, un exemplu fiind acela că ei pot fi îndrumaţi să-l folosească moderat, în scopuri constructive pentru ei. “Orice învăţ are şi dezvăţ. Copilul are nevoie de dragoste, de siguranţă, de autoritate. E bine să se ştie cine este părinte şi cine este copil în familie. Părintele care se comportă precum copilul este neputincios, se roagă de copil, se ceartă cu el ca să lase internetul deoparte. Părintele autoritar critică, ameninţă. Dar, adulţii pot găsi soluţii de înlocuire a Internetului excesiv cu activități generatoare de bine și creativitate pentru copil. Vechile comportamente se înlocuiesc cu altele noi, cu răbdare, cu blândeţe. Părintele poate propune copilului să folosească Facebook pentru informații când sunt necesare și îl ajută să se reintegreze în viaţa reală, ocupându-i timpul cu activităţi în natură, activităţi sportive, jocuri etc.”, a mai precizat directorul centrului. S-a mai menţionat însă şi faptul că orele petrecute în exces pe internet induc stări de agitație și produc dependenţă, inclusiv foame excesivă. În acest context, este recomandată inclusiv terapia.