Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a lansat în dezbatere publică proiectul strategiei naţionale şi a unui plan naţional pentru gestionarea siturilor contaminate din România, documente care, după aprobare, ar trebui să fie o bază de plecare pentru decontaminarea terenurilor afectate de activităţile economice poluante.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Mediului, în România există în prezent 1393 de situri contaminate sau potenţial contaminate, care au fost inventariate pe întregul teritoriu al ţării. În Prahova, de exemplu, conform aceluiaşi document supus dezbaterii publice, există 10 situri potenţial contaminate, în timp ce alte nouă sunt situri declarate ca fiind contaminate cu diferite substanţe poluante. „Informaţiile referitoare la siturile potenţial contaminate sunt numai descrieri ale activităţilor desfăşurate anterior, fără a exista investigări pe amplasament, conform cerinţelor legislaţiei de mediu în vigoare”, se arată în strategia naţională propusă pentru gestionarea siturilor contaminate din România. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Mediului recunosc faptul că „până în prezent nu există o evidenţă clară la nivelul ANPM (Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului – n.n.) referitoare la câte dintre siturile contaminate au fost remediate şi cum a evoluat calitatea factorilor de mediu din zonele învecinate acestora! Şi că, de altfel, nu există nicio situaţie clară privitor la câte dintre aceste situri contaminate sunt în vecinătatea sau în interiorul reţelei „Natura 2000”.
Practic, prin planul referitor la gestionarea siturilor contaminate, Ministerul Mediului a realizat şi o estimare a costurilor pentru evaluarea riscurilor pe care le au aceste terenuri. Numai pentru terenurile despre care se cunoaşte că sunt contaminate ar fi necesare 4,2 milioane de euro pentru actualizarea evaluării impactului şi a riscului, iar pentru remedierea problemelor existente pe întreg teritoriul României ar fi necesare nici mai mult, nici mai puţin de… 1,2 miliarde de euro!
La evaluarea riscurilor, se au în vedere mai mulţi factori, printre care impactul asupra sănătăţii oamenilor, asupra resurselor de apă, dar şi asupra ecosistemelor. În privinţa sănătăţii umane, trebuie luate în considerare îmbolnăvirile de cancer, disfuncţii hepatice, endocrine sau afecţiuni dermatologice extensive, nefiind omise nici tulburările mentale în măsura în care acestea pot fi atribuite efectelor unui poluant asupra organismului uman.
Violeta STOICA