Anul 2015 a însemnat descoperirea “editării genelor”, dezvoltarea imunoterapiei şi realizarea primilor paşi spre crearea unui medicament care va putea încetini avansul bolii Alzheimer. Progresul din domeniul medical în anul 2015 ar putea schimba medicina în întreaga lume, potrivit unei sinteze realizate de BBC, preluată de Medlive.

Layla Richards, bebeluşul care a marcat o nouă eră în medicină

Înainte cu o zi de prima sa aniversare, părinţii Laylei au aflat că toate tratamentele pentru leucemie la care micuţa fusese supusă eşuaseră. Cu toate acestea, datorită ambiţiei şi dăruirii familiei şi a medicilor, Layla a beneficiat de o terapie experimentală, care nu mai fusese testată pe oameni până atunci.
“Am folosit tratamentul pe o singură fetiţă foarte puternică şi trebuie să avem grijă înainte să spunem că acesta este o opţiune potrivită de tratament pentru toţi copiii”, a precizat Waseem Qasim, profesor la Institutul pentru Sănătatea Copilului din cadrul UCL. “Dar acesta este un punct de reper în utilizarea noilor tehnologii de inginerie genetică şi efectele acestora asupra copilului au fost uimitoare”.
“Modificarea celulelor imunitare ale unui pacient pentru a viza cancerul s-a dovedit a fi extrem de benefică în cazul unui număr mic de pacienţi cu leucemie. Acest studiu a adaptat tratamentul astfel încât să fie mai uşor de făcut şi acum trebuie să urmărim dacă noua abordare este eficientă. Următoarea mare provocare este să găsim o modalitate prin care să aplicăm acest tratament şi în alte tipuri de cancer”, a precizat Dr. Alan Worsley.

Paşi spre învingerea cancerului?

Medicina cancerului este pe punctul de a fi revoluţionată după dezvoltarea imunoterapiei. Dacă aveţi gripă, sistemul imunitar caută şi distruge virusul. Dar tumorile se pot “preface” ca fiind sănătoase pentru a evita asaltul. Imunoterapia expune cancerul la sistemul imunitar.
Datele de la două mari studii prezentate la conferinţa anuală a Societăţii Americane pentru Oncologie Clinică au arătat că supravieţuirea după cancerul pulmonar s-a dublat în urma acestei abordări. În plus, tumorile din cazurile avansate de melanom au scăzut la 6 din 10 pacienţi.
Puţinii pacienţi care au răspuns cel mai bine la tratament au trecut de la cancer terminal la vindecare completă. Acesta rămâne unul dintre cele mai interesante şi studiate domenii din medicină.

Rezistenţa la antibiotice

În 2015, unii medici au declarat că lumea este pe cale de a intra în “era post-antibiotice” după ce au descoperit o bacterie rezistentă la medicamente atunci când toate celelalte tratamente au eşuat. Acest lucru ridică problema unei “apocalipse a antibioticelor” în care tratamentele eşuează şi chimioterapia, chirurgia şi transplantul devin aproape imposibile.
Cu toate acestea, rezistenţa ar fi o problemă dacă nu ar fi dezvoltate noi medicamente. Dar, ca un semn că apocalipsa ar putea, totuşi, fi evitată, o echipă de experţi din Statele Unite crede că seceta de decenii în descoperirea noilor antibiotice s-ar putea încheia. Echipa de la Northeastern University din Boston a dezvoltat o nouă metodă de creştere a bacteriilor, care a oferit peste 25 de antibiotice, dintre care unul a fost catalogat ca fiind “foarte promiţător”.

„Copilul îngheţat”

O femeie din Belgia a fost prima din lume care a născut un copil cu ajutorul ţesutului ovarian îngheţat încă de când era copil.
Femeia, în vârstă de 27 de ani, a avut un ovar scos la vârsta de 13 ani, înainte de a fi supusă unui tratament invaziv pentru siclemie.
Zece ani mai târziu, femeia a decis să aibă un copil, reuşind cu ajutorul ţesutului îngheţat să nască un băiat. Cercetătorii speră că tehnici similare vor putea fi aplicate şi în cazul băieţilor care nu au început încă să producă sperma.

Faţa de 1 milion de dolari

Chirurgii din Statele Unite au efectuat cel mai extins transplant de faţă, inclusiv întregul scalp, urechile şi pleoapele. Intervenţia chirurgicală a durat 26 de ore şi a fost realizată pentru pompierul Patrick Hardison, în vârstă de 41 de ani. Bărbatul a aşteptat mai mult de un an pentru o potrivire perfectă, nu numai a tipului de sânge, dar şi a culorii pielii. Între timp, un bărbat din Texas a suferit primul transplant de craniu şi scalp din lume.

Demenţa

În acest an au apărut şi primele detalii referitoare la cum un medicament ar putea încetini declinul creierului în cazul pacienţilor cu boala Alzheimer. Datele companiei farmaceutice Eli Lilly au sugerat că (un anticorp monoclonal investigat de companie) ar putea reduce rata de progresie a demenţei cu aproximativ o treime. În prezent, moartea celulelor creierului în cazul pacienţilor cu Alzheimer nu poate fi oprită. Anticorpul cercetat de Eli Lilly ar putea să le ţină în viaţă, atacând proteinele deformate care se formează în creierul pacienţilor cu Alzheimer. Descoperirile sunt privite cu un optimism prudent şi toţi ochii sunt îndreptaţi către studiul complet care va apărea anul viitor.

Bariera creierului a fost depăşită

Pentru prima oară, medicii au trecut de stratul protector al creierului pentru a administra medicamente ce luptă împotriva cancerului. Bariera previne, în mod normal, apariţia infecţiilor ce afectează sistemul nervos central. Echipa de cercetători canadieni a folosit bule mici umplute cu gaz, care au fost injectate în sângele unui pacient, pentru a “găuri” temporar bariera. Un fascicul de ultrasunete ţintite aplicate creierului a dus la vibraţia bulelor şi la înserarea lor, împreună cu medicamentele de chimioterapie. Tehnica ar putea fi folositoare în cancer, demenţă şi boala Parkinson, dar este necesară efectuarea mai multor teste de siguranţă.