Interviu cu Ana Roxana Tudose, vicepreşedinte al Curţii de Apel Ploieşti


În luna ianuarie 2014, între Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public se semna „Protocolul de colaborare privind educaţia juridică în unităţile de învăţământ preuniversitar”, prin care se iniţia promovarea educaţiei juridice în şcoli şi licee, prin expuneri pe teme juridice, vizite ale elevilor la instanţe şi parchete, organizarea de evenimente specifice ( dezbateri publice, mese rotunde cu specific juridic). La scurt timp, proiectul a demarat, oficial, şi în judeţ, în acest sens fiind semnat un protocol instituţional între Curtea de Apel Ploieşti şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. Derulată sub coordonarea vicepreşedintelui Curţii de Apel Ploieşti, magistrat Ana Roxana Tudose, acţiunea a cuprins, până în prezent, aproximativ 80 la sută dintre unităţile de învăţământ din judeţ, în proiect fiind angrenaţi peste 30 de judecători şi procurori de la Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Prahova şi cele cinci judecătorii, precum şi de la Parchetele arondate acestora. De remarcat că, în luna septembrie 2014, prezent la Ploieşti, la deschiderea anului şcolar, ministrul Robert Cazanciuc a felicitat judecătorii Curţii de Apel Ploieşti pentru rezultatele obţinute în acţiunea de educaţie juridică, rezultate care au plasat instanţa ploieşteană pe locul întâi la nivel naţional ! Iar în contextul în care activităţile de educaţie juridică în şcoli vor continua şi în 2015, am solicitat câteva detalii despre acest demers juridic chiar de la coordonatorul proiectului, magistrat Ana Roxana Tudose – vicepreşedinte al Curţii de Apel Ploieşti.

– Anul 2014 a însemnat pentru şcolile prahovene un început în ceea ce priveşte educaţia juridică a elevilor. Care sunt aşteptările pe termen scurt şi lung vizavi de un astfel de proiect ?
– Pe termen scurt, aştept ca activităţile de educaţie juridică în şcoli să fie percepute de către elevi, cadre didactice şi părinţi drept o componentă de bază a instruirii pedagogice. Mai ales de către părinţi, în sensul de conştientizare de către aceştia a faptului că nu se fac nişte cursuri de mântuială, că nu se pierde vremea. Faptul că am fost deja solicitaţi de către unele şcoli să revenim este un semn că atât modul de prezentare, cât şi temele juridice abordate până acum au trezit interes. Din păcate, timpul şi efectivul numeric nu ne permit derularea unui număr mai mare de acţiuni; suntem, totuşi, doar vreo 30 de judecători şi procurori care, în afară de a ţine prelegeri pe teme juridice, mai avem şi alte responsabilităţi profesionale sau familiale. Trebuie, de asemenea, să precizez că judecătorii şi procurorii care au participat şi vor participa la această acţiune nu sunt retribuiţi. În ceea ce priveşte rezultatele în timp ale educaţiei juridice în şcoli, poate că vor fi elevi care se vor hotărî să îmbrăţişeze o carieră juridică. Dacă nu, măcar se vor alege cu o consolidare a cunoştinţelor în domeniu, astfel încât ei să facă de tineri distincţia între avocat, procuror şi judecător. Să ştie, de exemplu, că avocatul nu împarte dreptatea… Sau, că în acest domeniu, în afară de avocat, procuror şi judecător, mai activează şi expertul, şi consilierul de probaţiune ș.a.m.d.
– Anul acesta, în program au fost cuprinse
peste 50 de şcoli din judeţ. Anul viitor, sunt vizate alte 53 de unităţi de învăţământ. Sunt suficienţi pentru aceasta cei 30 de magistraţi implicaţi în proiect?
– Până să înceapă proiectul, am lansat invitaţia de a se implica tuturor magistraţilor care activează în instituţiile de profil din Prahova. Unii au răspuns, alţii – nu. Fireşte, este greu ca, în afara atribuţiilor de serviciu, să mai mergi şi până la o şcoală din Podenii Vechi sau din Vâlcăneşti, pentru a ţine prelegeri pe teme juridice. Sau să mai participi şi la module de pregătire psiho-pedagogice. Mai ales că acest efort suplimentar, aşa cum spuneam, nu este remunerat ! Da, suntem puţini. Sper însă că în 2015 să ni se alăture şi alţi colegi magistraţi. Dar, în afara celor peste 100 de școli, acțiunea noastră mai vizează și copii/tinerii instituționalizați. Sunt , în centrele de plasament din județ, copii care nu-și cunosc drepturile, și cred că o educație juridică adecvată le va fi de un real folos.
– Care este aportul Inspectoratului Şcolar Prahova în derularea acestui proiect ?
– Mare ! Chiar foarte mare. De exemplu, în primăvara acestui an s-a desfăşurat o videoconferinţa la nivel naţional, în care, printre altele, am ridicat problema finanţării proiectului, a găsirii unor spaţii pentru susţinerea dezbaterilor etc. De la nivelul celor două ministere – al Justiţiei şi al Învăţământului – ni s-a spus că nu sunt bani. În Prahova, am găsit însă o deschidere extraordinară din partea inspectorului general Petre Năchilă, care a răspuns solicitărilor noastre de fiacare dată. De exemplu, ultima activitate s-a derulat la Casa Corpului Didactic, pe 27 noiembrie 2014, şi a fost un seminar de pregătire psiho-pedagogică a magistraţilor susţinut de către profesorul consilier Teodora Draghicioiu şi profesorul metodist Elena Roxana Vişan. Seminarul a vizat „Strategii de optimizare a predării educaţiei juridice în şcoli” şi „Particularităţile psiho-pedagogice ale elevului de vârstă gimnazială (11 ani – 15 ani) şi ale elevului de vârstă liceală (15 ani- 19 ani), metodologia susţinerii în faţa unor astfel de categorii a unei prelegeri sub aspectul etapelor didactice pe care trebuie să le parcurgă activităţile de acest gen pentru a-şi atinge scopul prestabilit”. Tot atunci, eu am solicitat derularea, în luna ianuarie 2015, a încă unui modul de pregătire a magistraţilor şi am găsit, din nou, deschidere din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean. Iată de ce, pot să spun că protocolul semnat cu Inspectoratul nu îşi produce efecte doar pe hârtie, în sensul că este semnat şi închis într-un sertar; el se transpune şi în practică.
– Cum se poate ieşi din rutina didactică în abordarea temelor juridice în şcoli ? Cum se trezeşte interesul elevilor ?
– Aceste lucruri ţin de implicarea ambelor părţi: magistraţi – pe de o parte, elevi şi cadre didactice, de cealaltă parte. Dar, dacă porneşti de la ideea că educaţia juridică în şcoli este doar un lucru care trebuie făcut ca să treacă timpul, ca să bifezi o activitate, lucrurile pot lua, într-adevăr, turnura rutinei. Altfel, există chiar riscul ca părinţii să-şi întrebe copiii: „Tu de ce mai pierzi vremea pe la cursurile alea ?” În schimb, dacă te implici cu responsabilitate – şi, de ce nu ?, cu pasiune – de la o dezbatere la alta vezi că interesul creşte. Astfel, şi temele abordate trebuie să corespundă atât nivelului de înţelegere, cât şi problematicii elevilor. Exemplific doar câteva dintre temele abordate în 2014: „Infracţiuni săvârşite prin intermediul reţelelor de socializare”, „Sancţionarea faptelor penale săvârşite de minori” , „Probleme cu care se confruntă tinerii din ziua de astăzi. Răspundere şi responsabilitate juridică şi civică”, alături de altele, să le numesc mai generale, precum „Descrierea şi însemnătatea profesiilor de judecător, procuror, avocat, grefier” sau „Organizarea judiciară. Instanţe naţionale şi internaţionale. CJUE şi CEDO”. Rezumând, după dezbaterea unor astfel de teme – au fost peste cincizeci în cursul anului 2014 – în unele şcoli (de exemplu Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”), am fost solicitaţi să revenim. Este şi aceasta o dovadă că nu am intrat într-o rutină didactică.
– Pentru anul viitor vă gândiţi la o diversificare a acestor acţiuni ?
– Ca noutate, în afară de prelegerile din şcoli, vizite ale elevilor în instanţe, ne gândim să continuăm prin organizarea de dezbateri publice sau mese rotunde. De exemplu, în ianuarie sau februarie 2015, vreau să aleg o temă care să vizeze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, iar o alta despre consumul şi traficul de droguri. Cred că o astfel de acţiune ar reprezenta o premieră la nivel naţional. Ea nu va angrena, ca până acum, numai câte o clasă de elevi sau câte o şcoală, ci părinţi şi cadre didactice de la mai multe unităţi de învăţământ din Prahova. Cine vrea să vină este bine primit. Caracterul participativ al acestora va fi condiţionat numai de o ţinută adecvată şi de o cenzură de comportament. Va fi ceva de genul unei dezbateri publice, cu intrare liberă. Totodată, aş vrea să-l invit pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, pe ministrul Educației, sau, la seminarul pe tema drogurilor, mă gândesc la Pavel Abraham – iniţiatorul Agenţiei Naţionale Antidrog. Acţiunea va fi anunţată cu ceva timp înainte prin presa locală, prin afişe etc.
– În ce măsură consideraţi că educaţia juridică poate deveni o componentă permanentă a activităţii şcolare ?
– Noţiunile elementare de drept ne însoţesc în viaţa de zi cu zi, iar tot mai multe fapte sociale tind să devină fapte juridice. În acest context, chiar dacă în urma acestor seminarii niciun elev nu va îmbrăţişa o carieră juridică, important este că toţi vor avea o bază solidă în acest domeniu, vor cunoaşte şi vor distinge cel puţin noţiunile elementare din domeniul dreptului. Se spune că nimeni nu poate invoca drept scuză necunoaşterea legii. Este perfect adevărat, iar noi, magistraţii prahoveni, îi învăţăm, printre altele, tocmai pentru acest lucru. În ce măsură educaţia juridică poate deveni o componentă de bază a activităţii şcolare ? Personal, încă dinainte de semnarea Protocolului dintre Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public privind educaţia juridică în şcoli, am desfăşurat astfel de activităţi în licee ploieştene – Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Colegiul „Jean Monnet” etc -, ţinând prelegeri la orele de dirigenţie, cu ocazia vizitelor elevilor la instanţă prilejuite de „Ziua Justiţiei”, în cadrul activităţilor derulate în cadrul programului „Şcoala Altfel” s.a.m.d. Pot spune, deci, că bazele pregătirii juridice – cel puţin în unele şcoli prahovene – au fost puse cu mai mult timp în urmă. Deci, da, consider că o educaţie juridică desfăşurată după modelul celui pe care o fac, în prezent, magistraţii prahoveni, poate fi un reper. Şi un început.