Violeta Stoica

Ninsoarea viscolită este inamicul numărul unu al circulaţiei pe drumurile publice din România, din cauza faptului că depunerile sulurilor de zăpadă pe carosabil conduc fie la instituirea restricţiilor de trafic, fie la închiderea completă a unor porţiuni din drumurile naţionale.
Despre necesitatea realizării perdelelor forestiere de protecţie s-a vorbit mult, de-a lungul timpului, însă acum au început să fie făcuţi paşi concreţi în această privinţă şi pentru drumurile naţionale din judeţul Prahova. Primele luate în calcul sunt şi cele mai vitregite în perioada iernii, sectoarele pentru care se doreşte plantarea de perdele de protecţie fiind cele mai afectate atunci când iarna îşi face de cap, respectiv drumurile naţionale DN1D şi DN1. Drumul naţional 1D, cuprins între Albeşti-Paleologu şi Urziceni, reprezintă una dintre arterele rutiere care se blochează în perioada viscolului, iar măsurile care trebuie luate de către CNADNR şi Poliţia Rutieră sunt restrictive, una dintre cauzele înzăpezirilor fiind chiar lipsa acelor perdele de arbuşti de pe marginea drumului care să protejeze, într-o oarecare măsură, carosabilul de troienirea zăpezii.

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Ploieşti a demarat procedura de achiziţie pentru elaborarea studiilor de fezabilitate în vederea plantării perdelelor forestiere, în primă fază, pe sectoare importante de pe DN1 şi DN1D. Potrivit caietului de sarcini, studiile de fezabilitate vor fi executate, pentru fiecare obiectiv, respectiv pentru fiecare drum luat în calcul pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie, de către unităţi specializate, autorizate de Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Astfel, conform documentaţiei de atribuire a contractelor de prestări servicii pentru studiile de fezabilitate, pe DN1 vor trebui să apară circa 70 de hectare de arbuşti care să protejeze carosabilul, iar pe DN1 D – 51 de hectare de perdele forestiere.
Potrivit unei ordonanţe de urgenţă care a intrat în vigoare în luna iunie 2014, la nivel naţional s-au înregistrat în ultimii ani fenomene de înzăpezire a căilor de comunicaţie ca urmare a ninsorilor abundente, viscolelor puternice şi, uneori, a furtunilor de zăpadă, cu implicaţii majore asupra desfăşurării circulaţiei rutiere.
Efectul vântului care a generat înzăpezirea căilor de comunicaţii, atingând viteze de până la 80-100 km/oră, a constat în producerea de troiene de zăpadă viscolită pe căile de comunicaţie, cu înălţimi de până la 4 m, întreruperea circulaţiei şi izolarea localităţilor, cu toate consecinţele negative care derivă din această situaţie, în special pentru siguranţa oamenilor şi a animalelor.
Având în vedere situaţiile petrecute în ultimii ani, este necesară protejarea căilor de comunicaţii împotriva înzăpezirii, iar perdelele forestiere de protecţie s-au dovedit soluţia cea mai eficientă, acestea acţionând ca parazăpezi biologice.
În România, necesarul de perdele forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale este de 1.752,352 km, în prezent nefiind realizată nicio perdea forestieră de protecţie de acest tip.
Potrivit legislaţiei în vigoare, amplasamentul acestor perdele forestiere de protecţie poate afecta atât terenuri aflate în proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi în proprietate privată.