Aproximativ 500 de persoane au participat, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, la un miting organizat de Partidul Civic Maghiar (PCM) „pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare”, între care recunoaşterea Ţinutului Secuiesc, obţinerea autonomiei regiunii şi declararea limbii maghiare ca limbă oficială în zonă. Pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc s-au adunat reprezentanți din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, între care şi cei ai Gărzii Maghiare, scandând lozinci pro-autonomie, pentru recunoaşterea Ţinutul Secuiesc şi a limbii maghiare ca limbă oficială în zonă. Manifestarea de la Miercurea Ciuc a început cu un program artistic, fiind rememorate evenimentele din 1918, şi a continuat cu citirea şi adoptarea unei petiţii „pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare”. „De aproape o sută de ani aşteptăm îndeplinirea promisiunilor de la Alba Iulia, care nu s-au înfăptuit nici până în momentul de faţă. Atunci, pe 1 decembrie 1918, bunicului meu, bunicilor noştri li s-a promis autonomie şi deplină libertate naţională tuturor cetăţenilor României noi, României moderne care s-a creat după Primul Război Mondial. Noi credem că normal este să purtăm un dialog cu guvernanţii ţării, normal este ca problemele noastre să fie rezolvate printr-un dialog şi acest lucru îl cerem astăzi, aici, în piaţă: vrem drepturi egale, vrem democraţie”, a spus preşedintele PCM, Biro Zsolt. Unul dintre participanţi a afirmat că maghiarii doresc răspunsuri la promisiunile făcute în 1918, la Alba Iulia, „în legătură cu autoguvernarea” comunităţii maghiare, „cu autonomia tuturor popoarelor, a tuturor naţiunilor din Transilvania, fie ei saşi, şvabi, evrei, maghiari sau chiar şi ţigani”. „Dorim autonomia Ţinutului Secuiesc, în ceea ce priveşte autonomia culturală, chiar a întregului ţinut, ca regiune”, a spus un altul. Liderul Consiliului Naţional Secuiesc Covasna, Gazda Zoltan, a afirmat că una dintre doleanţele „majore”, inclusă în promisiunile de la Alba Iulia, este „autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”. Petiţia adresată Guvernului, citită în limbile maghiară, română şi engleză, supune atenţiei premierului Dacian Cioloş faptul că aşteptările comunităţii maghiare sunt legate de garantarea drepturilor comunităţii maghiare prin Constituţie. Un alt punct pe care manifestanţii îl doresc inclus în Constituţie este acela potrivit căruia „comunităţile naţionale istorice şi autohtone recunoscute în România sunt acele comunităţi care convieţuiesc cu populaţia română de minimum 100 de ani, de pe timpul creării României moderne”.
Petiţia adoptată, sâmbătă, la Miercurea Ciuc a fost tradusă şi în limbile germană şi franceză. Ea va fi înmânată, miercuri, prefectului judeţului Harghita şi va fi trimisă, prin poştă, premierului Dacian Cioloş, Guvernului, precum şi tuturor ambasadelor de la Bucureşti.
