„Ungaria plănuieşte să construiască un gard lung de 70 de kilometri de-a lungul frontierei sale cu România, pentru a preveni intrarea imigranţilor clandestini“, a declarat ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, ieri dimineaţă, pentru postul public de radio Kossuth, transmite MTI. Szijjarto a anunţat încă de marţi intenţia Guvernului ungar de a construi un gard pe un segment „rezonabil” al frontierei cu România. Explicând această decizie, ministrul a precizat că traficanţii de persoane care acţionează de-a lungul frontierei cu Serbia îşi schimbă ruta din cauza gardului construit acolo, iar presiunea ar urma să se mute în direcţia României. Gardul va începe de la graniţa dintre Ungaria, Serbia şi România, a adăugat el. Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis că ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european, precizând că această poziţie a fost comunicată părţii ungare. Ministrul Bogdan Aurescu a declarat, miercuri, că partea ungară are un tip de abordare „inadmisibil” şi continuă un limbaj „inacceptabil” faţă de partea română, arătând că este o încercare de a atrage România într-o dispută artificială pentru a atenua percepţia de autoizolare a Ungariei în UE. „Este un tip de abordare care nouă ni se pare că este inadmisibil între două state membre ale UE şi, în acelaşi timp, doi parteneri strategici, mai ales că suntem doi vecini care avem interese comune în regiune şi ar trebui să acţionăm împreună, în contextul crizei europene cu privire la migraţie. Ori abordarea părţii ungare, care a început, de fapt, acest dialog, prin acest anunţ public făcut în ceea ce priveşte intenţia de a construi un gard la frontiera româno-ungară, este un mod de abordare care nu rezolvă această problemă. Noi am reacţionat imediat şi am arătat, inclusiv la momentul în care s-a transmis această intenţie a părţii ungare. Am informat partea ungară că această abordare, ideea de a construi un gard între două state europene, este o abordare care nu corespunde spiritului european şi nici parteneriatului strategic dintre ţările noastre”, a afirmat Aurescu, întrebat în legătură cu disputa între România şi Ungaria pe tema refugiaţilor. Aurescu a explicat că partea ungară a dezinformat în legătură cu faptul că însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României a fost chemat la Budapesta, arătând că, dimpotrivă, partea română a iniţiat această acţiune pentru a cere explicaţii suplimentare privind intenţia Ungariei de a ridica un gard la graniţă.
Guvernul de la Bucureşti: Construcția – „neconformă cu normele UE”
Construcția unui gard la granițele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de imigranți, este neconformă cu normele Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Executivului remis, ieri, AGERPRES. „Această poziție a Guvernului României, cu privire la tratamentul aplicat imigranților de autoritățile maghiare, este în acord cu cele exprimate de statele UE, instituțiile UE și alte organisme internaționale. Reamintim faptul că autoritățile maghiare au primit critici în ultimele zile atât de la organizațiile care veghează la respectarea drepturilor omului, cât și de la reprezentanți ai unor state ale Uniunii Europene și ai unor instituții europene și internaționale. Guvernul României consideră ca fundamentală respectarea normelor europene, a drepturilor omului, de către fiecare dintre statele UE, dar nu numai”, precizează sursa citată. De asemenea, Executivul consideră că reacțiile oficialilor maghiari la opiniile exprimate de către autoritățile de la București sunt „total nejustificate”. „Vom continua un dialog cu toți partenerii europeni pentru a găsi cele mai bune soluții pentru rezolvarea acestei situații și pentru depășirea, în spirit european, a provocărilor apărute în ultimele luni”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
În comunicat sunt prezentate, de asemenea, mai multe opinii critice față de acțiunile recente ale Ungariei exprimate de secretarul general al ONU Ban Ki-Moon, de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Natasha Bertaud, de premierii Serbiei și Croației, Aleksandăr Vucici și Zoran Milanovic, și de Agenția ONU pentru Refugiați.
