80,9% dintre români preferă democraţia

După un sfert de secol de la căderea comunismului, românii valorizează democraţia într-o proporţie covârşitoare – 80,9%, relevă un sondaj realizat de Inscop Research la comanda cotidianului Adevărul. Acelaşi barometru mai arăta că un partid comunist ar fi votat de o pondere redusă din populaţia României – 14,2% -, în timp ce o candidatură ipotetică a lui Nicolae Ceauşescu ar întruni voturile a 17,1% dintre cetăţeni. Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014 pe un eşantion de 1076 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Între preşedinţii post-decembrişti, cel despre care românii afirmă că a făcut cele mai multe lucruri bune pentru ţară este Traian Băsescu (30,3%). De asemenea, într-o comparaţie cu Nicolae Ceuaşescu, cei trei preşedinţi pe care România i-a avut din 1990 şi până astăzi sunt consideraţi cu toţii mai buni decât fostul preşedinte comunist, arată sondajul INSCOP.
• Repondenţilor le-a fost adresată întrebarea generică: „Dacă aţi avea posibilitatea să alegeţi acum între COMUNISM (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) aşa cum era înainte de 1989 şi DEMOCRAŢIE (regim democratic cu economie liberă, de piaţă), dv. ce aţi alege?”. 80,9% dintre cei chestionaţi au răspuns că preferă democraţia, în timp ce 14,3% ar alege comunismul. 4,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
În ceea ce priveşte defalcarea pe categorii de vârstă, din totalul populaţiei şi din fiecare categorie de vârstă, opţiunea cea mai puternică pentru democraţie se regăseşte în categoria 31-50 de ani: categoria 18-30 de ani preferă democraţia în proporţie de 82,8%; cei de peste 50 de ani preferă democraţia în proporţie de 77%;
În cazul celor care şi-au exprimat opţiunea în favoarea comunismului, segmentarea în funcţie de vârstă este următoarea: 18,8% – grupa de vârstă peste 50 de ani; 11,3% – segmentul 18-30 de ani; 31-50 de ani în proporţie de 10,3%.
În ceea ce priveşte non-răspunsurile: 5,9% sunt din grupa 18-30 de ani; 4,7% sunt din segmentul 31-50 de ani; iar 4,2% pe grupa +50 de ani. „După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democraţie este puternică. În ciuda dificultăţilor sociale ale perioadei de tranziţie şi a unor neîmpliniri evidente ale regimului democratic – încrederea în structurile cheie ale democraţiei precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică – imensa majoritate a românilor s-au ataşat de democraţie. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câştig pentru naţiunea română obţinut în acest sfert de secol de libertate”, a comentat directorul INSCOP, Remus Ştefureac, rezultatele barometrului.
• Dacă s-ar reînfiinţa Partidul Comunist Român cu aceleaşi obiective politice precum înainte de 1989 şi ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar pune ştampila pe acest partid în timp ce 8,1% nu sunt hotărâţi. 72,9% nu ar vota PCR în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. Segmentată pe grupe de vârstă, opţiunea de vot pentru Nicolae Ceauşescu, în cazul ipotetic în care ar fi putut candida este următoarea: pe grupa 18-30 de ani, 15,5% l-ar vota pe Nicolae Ceauşescu, 66,4% nu l-ar vota, 9,7% sunt nehotărâţi, iar 8,4% sunt non-răspunsuri; pe grupa 31-50 de ani, 12,8% l-ar fi votat pe Nicolae Ceauşescu, 75% au răspuns negativ, 81% sunt nehotărâţi, în timp ce 4,2% nu au ştiut sau nu au răspuns; pe grupa peste 50 de ani, 21,1% l-ar fi votat pe Nicolae Ceauşescu, 70,1% nu l-ar fi votat, 5,4% sunt nehotărâţi, iar 3,3% reprezintă non-răspunsuri.
• La întrebarea „Care dintre cei 3 preşedinţi ai României din ultimii 25 de ani credeţi că a făcut cele mai bune lucruri pentru ţară?”, Traian Băsescu se clasează pe primul loc cu 30,3% dintre opţiuni. El este urmat de Ion Iliescu cu 23,8% şi Emil Constantinescu cu 19,6%. Un procent de 26,3% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare, relevă barometrul INSCOP. Pe grupe de vârstă, 34% din populaţia de 18-30 de ani consideră că Traian Băsescu a făcut cele mai bune lucruri pentru ţară. În cazul lui Ion Iliescu, segmentul de vârstă peste 50 de ani apreciază, în cea mai mare măsură, că în mandatele sale de preşedinte a făcut cele mai bune lucruri, în timp ce în cazul lui Emil Constantinescu, populaţia cu vârsta între 31-50 de ani opinează că fostul lider CDR a făcut cele mai bune lucruri pentru ţară. Cea mai mare pondere a non-răspunsurilor se regăseşte pe segmentul de vârstă 18-30 de ani (37,4%). Rugaţi să-i compare pe cei trei preşedinţi post-decembrişti cu Nicolae Ceauşescu, 49,9% dintre români consideră că Emil Constantinescu a fost mai bun decât preşedintele comunist, 15,7% îl consideră la fel, iar 19,1% mai rău. 15,3% reprezintă non-răspunsuri.
În cazul comparaţiei Traian Băsescu – Nicolae Ceauşescu, 49,3% îl consideră mai bun pe actualul şef al statului, 16,4% îi apreciază la fel pe cei doi, 24,1% îl considera mai rău pe Traian Băsescu, iar 10,3% nu ştiu sau nu răspund. 39,1% îl considera mai bun pe Ion Iliescu comparativ cu Nicolae Ceauşescu, 25,8% opinează că cei doi au fost la fel, 23,9% consideră că Ion Iliescu a fost mai rău ca preşedinte decât Nicolae Ceauşescu, în timp ce 11,2% sunt non-răspunsuri. Pe segmente de vârstă, în categoria 18-30 de ani, cei mai mulţi dintre români (48,7%) consideră că Traian Băsescu a fost un preşedinte mai bun decât Nicolae Ceauşescu. Cateogria 31-50 de ani consideră în cea mai mare măsură (55,3%) că Emil Constantinescu a fost un preşedinte mai bun decât Nicolae Ceauşescu, în timp ce repondenţii din segmentul +50 de ani consideră la rândul lor în cea mai mare măsură (51,9%) că Emil Constantinescu a fost mai bun decât Nicolae Ceauşescu. „Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014. Volumul eşantionului a fost de 1076 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul repondenţilor.