Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș a adresat reprezentanților comunității maghiare un apel la normalizarea conviețuirii interetnice, apel susținut și de câteva zeci de români din țară participanți la manifestările organizate la Sfântu Gheorghe de Ziua Sfântului Apostol Andrei și Ziua Națională a României. În apelul public, transmis ieri spre publicare, se menționează că menținerea imaginii conform căreia județele Covasna, Harghita și Mureș reprezintă „o zonă cu potențial conflictual“ nu este benefică nici pentru români și nici pentru maghiari, aducând „grave prejudicii“ dezvoltării economice și sociale a zonei, climatului de bună conviețuire interetnică și bunăstării localnicilor.
Susținătorii apelului solicită liderilor comunității maghiare să recunoască faptul că România asigură minorităților naționale condiții pentru prezervarea și afirmarea identității naționale, în conformitate cu prevederile Rezoluției de la Alba Iulia din 1918 și tratatele internaționale. Potrivit acestora, Rezoluția de la Alba Iulia a fost «o declarație de principii» ale cărei prevederi se regăsesc în Tratatul internațional privind minoritățile din 9 decembrie 1919, în baza căruia a fost elaborată legislația națională privind drepturile și îndatoririle cetățenilor români indiferent de apartenența etnică. „Este timpul să fie recunoscut de către liderii civici și politici ai comunității maghiare faptul că România și-a îndeplinit în totalitate obligațiile referitoare la minorități asumate prin tratatele internaționale. Nu numai că întreaga administrație publică locală din județele amintite este sub controlul exclusiv și permanent al formațiunilor politice maghiare, cu derapajele antiromânești cunoscute, dar reprezentanții acestora participă efectiv și la guvernarea întregii țări. La 96 de ani de la Marea Unire, membrii comunității maghiare din România au posibilitatea garantată de «a se instrui, administra și judeca în limba sa proprie» (cu asigurarea translatorilor), «prin indivizi din sânul său», de a avea reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării «în proporție cu numărul indivizilor ce îl alcătuiesc», precum și «deplină egalitate tuturor confesiunilor religioase». Deci spiritul extrem de generos al Rezoluției de la Alba Iulia este integral respectat. Niciun guvern al României, cu excepția experimentului stalinist de tristă memorie al Regiunii Autonome Maghiare, dintr-o epocă a unei crunte dictaturi patronată de «lagărul sovietic», nu a promis vreodată autonomia așa-zisului «ținut secuiesc» (…) Este timpul ca toți liderii politici și civici maghiari, deopotrivă «moderați» și «radicali» și toți susținătorii autonomiei teritoriale pe criteriul etnic a așa zisului «ținut secuiesc», să înțeleagă că acest deziderat nu va fi niciodată acceptat de români. Maghiarii din zonă au toate condițiile pentru a-și prezerva și afirma identitatea etnică și culturală chiar și fără un fals și artificial ideal de autonomie prin care se revendică drepturi colective și alte privilegii de stăpânitori exclusivi ai zonei», se arată în apel.
Prin acest document se cere liderilor comunității maghiare, formatorilor și liderilor de opinie să nu mai promoveze „sentimentele de ură față de români“, să lase copiii maghiari să învețe limba română și să se apropie de istoria și de cultura română, să nu mai prezinte trunchiat istoria locală prin eludarea și minimalizarea istoriei și culturii românilor. De asemenea, li se solicită să condamne public activitatea formațiunilor maghiare de extremă dreaptă, nu doar să se delimiteze „formal” de acestea.
