Autorităţile române au decis să nu permită intrarea în ţară a unor cetăţeni unguri din patru formaţiuni considerate extremiste, inclusiv Jobbik, a anunţat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog. MAI informează că urmează să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili. “În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale a legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni unguri, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik. Despre aceştia s-a stabilit cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAI.
Monica Dajbog a adăugat că autorităţile române sunt într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate. Referitor la Vona Gabor, preşedintele partidului extremist Jobbik, Monica Dajbog a precizat că nu poate furniza informaţii deoarece pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală pe numele acestuia. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a anunţat că “pe rolul Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului se află în curs de soluţionare un dosar penal în care se efectuează cercetări faţă de mai multe persoane, sub aspectul acuzaţiei privind săvârşirea infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale prevăzute de art. 397 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal”. “În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2013-2014, pe teritoriul României, cu ocazia mai multor manifestări ce au vizat promovarea Alianţei Tinerilor de Dreapta – Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, au fost făcute declaraţii cu caracter revizionist şi separatist, contrare ordinii constituţionale”, se menţionează în comunicatul de presă al DIICOT. Această măsură a autorităţilor române vine după acţiunile din ultimele zile ale acestor extremişti pe teritoriul României. Ca urmare a acestor acţiuni, preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului şi Guvernului să emită un act normativ prin care prezenţa membrilor partidului Jobbik pe teritoriul României să fie interzisă.
“Cred că este timpul să punem capăt acestui partid pe teritoriul României. Cer public Guvernului şi Parlamentului să emită un act normativ prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă. Este un partid extremist”, a afirmat şeful statului la Palatul Cotroceni. Totuşi, solicitarea preşedintelui Traian Băsescu cu privire la partidul Jobbik din Ungaria este, în opinia eurodeputatul PSD Corina Creţu, “antieuropeană” putând conduce la crearea unui “precedent foarte periculos” ce ar afecta şi cetăţenii români şi dreptul la libera circulaţie în interiorul UE. Şi liderii Jobbik au reacţionat negativ la propunerea preşedintelui. Preşedintele partidului de extremă dreapta din Ungaria Jobbik, Gabor Vona, a reacţionat printr-o scrisoare deschisă adresată conducerii de la Bucureşti la declaraţiile privind interzicerea prezenţei sale pe teritoriul României. Liderul maghiar susţine că oficialii români desfăşoară un joc politic anti-maghiar.
Zeci de mii de persoane au participat la ”Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”
Peste 10.000 de persoane au participat, sâmbătă după-amiază, la manifestările organizate la Sfântu Gheorghe de ”Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”, secretarul de stat în Ministerul de Externe ungar Nemeth Zsolt spunând că maghiarii se pot baza pe sprijinul Ungariei în obţinerea autonomiei. Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus, sâmbătă, la manifestările de ”Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”, că maghiarii din România nu sunt imigranţi veniţi dintr-o ţară săracă pentru o viaţă mai bună, ci acesta e pământul lor natal, iar acest lucru va fi repetat până când vor înţelege toţi. Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus, în discursul ţinut la manifestările organizate în municipiu, că pe 15 martie maghiarii trebuie să îşi pună întrebarea dacă sunt destul de curajoşi pentru a-şi cere drepturile, de a rămâne pe pământul natal sau de a le aduce aminte celor care în urmă cu 95 de ani au promis autonomie că promisiunile nu se prescriu. Antal a subliniat că, indiferent dacă reprezentanţii comunităţii maghiare sunt sau nu la guvernare, ei întotdeauna trebuie să lucreze ca autonomia Ţinutului Secuiesc să se realizeze, ca limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, ca această regiune să fie una prosperă şi bogată. Primarul a precizat că în fiecare an s-a spus şi se va repeta dacă va fi necesar că maghiarii nu se tem, pentru că ştiu că pe teamă nu se poate construi un viitor. “Mesajul principal al discursului meu este că noi nu suntem nişte imigranţi, care am venit dintr-o ţară săracă cu speranţa de a primi aici, în România, bunăstare. Noi stăm aici de peste o mie de ani, pe pământul nostru natal, doar graniţele s-au mişcat peste capul nostru. Eu cred că este responsabilitatea celor care conduc această ţară să adopte legi prin care noi ne putem simţi confortabil. Nu vrem să facem absolut nimic împotriva românilor, vrem să trăim împreună cu ei în bunăstare, în pace. Vrem legi care ne permit să luăm decizii pentru comunitatea noastră”, a subliniat edilul. La manifestare au participat, potrivit organizatorilor, peste 10.000 de persoane, centrul municipiului fiind împodobit cu cocarde în culorile roşu-alb-verde, iar participanţii au desfăşurat un steag secuiesc de 250 de metri şi un steag maghiar, tot de 250 de metri lungime. În acest an, invitatul principal al manifestării a fost Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, care, în discursul rostit în faţa mulţimii, a invocat faptul că mesajul de la 1848, şi anume “să fie pace, libertate şi înţelegere”, este actual şi în zilele noastre. Nemeth a vorbit şi despre problema autonomiei, subliniind că pentru realizarea acestui scop maghiarii se pot baza pe sprijinul Ungariei.
Totodată, alte peste 10.000 de persoane au participat, sâmbătă, la Târgu Secuiesc (Covasna), la manifestările de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, iar vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a defilat călare alături de preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
Premierul a mulţumit autorităţilor pentru gestionarea evenimentelor
Premierul Victor Ponta a transmis un mesaj în care mulţumeşte autorităţilor implicate în gestionarea evenimentelor ce au marcat ”Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”, arătând că acestea au avut un comportament democratic şi civilizat chiar şi în faţa unor discursuri “uneori incitante şi periculoase”. “Doresc să felicit şi să mulţumesc în acelaşi timp tuturor autorităţilor implicate în gestionarea evenimentelor. Am remarcat profesionalismul cu care instituţiile statului au gestionat acest moment important pentru cetăţenii români de naţionalitate maghiară. Faptul că nu au existat incidente şi provocări care să conducă la o escaladare anormală şi inutilă a situaţiei arată că autorităţile şi-au făcut bine datoria, oferind cetăţenilor un sentiment de siguranţă, de protecţie şi de normalitate. Vreau să salut acest exemplu de comportament democratic şi civilizat din partea autorităţilor statului, care, chiar şi în faţa unor discursuri uneori incitante şi periculoase, au evitat orice gest care să poate fi interpretat drept o provocare. Instituţiile au acţionat exemplar şi, pentru acest lucru, trebuie felicitate”, afirmă Ponta, în mesajul transmis ieri. El adaugă că aceasta este normalitatea unui stat european ce îşi asumă şi crede în valorile democratice, în care supremaţia aparţine doar legii şi în care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt dublate de responsabilitate şi respect faţă de lege.
