O cruce ridicată pe înălţimile din jurul oraşului Sarajevo, unde au fost amplasate forţele sârbe care au asediat capitala bosniacă în timpul conflictului inter-comunitar (1992-1995), a provocat tensiuni puternice în Bosnia, cu câteva săptămâni înainte de alegerile generale din 12 octombrie. Crucea, cu o înălţime de zece metri şi o lăţime de patru metri, a fost ridicată, spre surpriza generală, în noaptea de sâmbătă spre duminică de către Asociaţia foştilor prizonieri de război sârbi din Bosnia, în „memoria celor 6.500 de victime sârbe din Sarajevo”, a precizat preşedintele său, Branislav Dukic.
Evenimentul a provocat furie în rândul locuitorilor capitalei bosniace, în majoritate musulmani, şi care afirmă că această cruce reprezintă o provocare naţionalistă, o ofensă adusă memoriei miilor de victime civile în timpul asediului de la Sarajevo.
„Această cruce a fost amplasată pe locul din care ei (forţele sârbe) semănau moartea în rândul cetăţenilor nevinovaţi din Sarajevo, nu trebuie să permitem asta”, a afirmat Fikret Grabovica, preşedintele asociaţiei părinţilor copiilor victime ale asediului din Sarajevo. „Este vorba despre o provocare politică şi nu de un simbol religios. Acest act tinde să amplifice lipsa de încredere între oameni şi popoarele din Bosnia”, a declarat marele muftiu al Bosniei, Husein Kavazovic, într-un comunicat.
În iunie, tot în contextul provocărilor naţionaliste care reanimă tensiunile, în special în apropierea alegerilor, o placă comemorativă a fost dezvelită pe înălţimile din jurul Sarajevo, în memoria fostul şef militar al sârbilor din Bosnia – Ratko Mladic, în prezent judecat pentru crime de război şi genocid de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. La 20 de ani după finalul conflictului, soldat cu 100.000 de morţi, Bosnia rămâne o ţară profund divizată unde liderii politici sârbi nu încetează să evoce separarea entităţii lor iar musulmanii încearcă să menţină integritatea micii foste republici iugoslave. Acordul de pace de la Dayton (Statele Unite), care a marcat conflictul războiului, a consacrat împărţirea ţării în două entităţi, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană, legate de slabe instituţii centrale.
