Monstruoasa mostenire de a sta cu mana intinsa

 Galerie foto

A fost nevoie de instalarea Cabinetului Boc 5 ca premierul Emil Boc sa vada ca, intr-adevar, in Romania se plateste nemunca. Iar constatarea ca o persoana care doar stand cu mana intinsa, adica beneficiaza de diverse ajutoare sociale, poate castiga mai mult decat una care munceste, pe branci, opt ore, a facut-o chiar in ziua in care acesta a implinit 44 de ani.
Nu stiu daca varsta l-a ajutat sa ajunga la aceasta concluzie, insa, bani pentru nemunca s-au dat, cu varf si indesat, si pe vremea Cabinetului Boc 1, nu doar acum, in 2010, cand acelasi Guvern a fost remaniat pentru a patra oara, dandu-se astfel, nastere, la cel cu numarul 5, sub conducerea aceluiasi sef. Premierul, insa, da vina, cum se intampla in astfel de cazuri, pe "monstruoasa mostenire", respectiv pe legislatia din Romania, care, de 20 de ani ii incurajeaza pe foarte multi sa fluiere la umbra, cat este ziulica de mare, stiind ca, o data pe luna, pentru asta este platit de la stat.
Seful Executivului a anuntat ca se va schimba legislatia, astfel incat aceasta sa nu-i mai incurajeze pe romani sa stea in somaj, sa primeasca ajutoare sociale, in loc sa fie stimulati sa-si caute un loc de munca.
Strategia lui Boc asupra muncii, insa, ca orice reforma care se aplica in ultimii ani in Romania, vine, extrem de tarziu. Este corect ca de ajutoare de la stat sa beneficieze doar aceia care au, intr-adevar, extrem de mare nevoie, pentru ca au un handicap, sunt singuri pe lume, bolnavi si fara nicun sprijin, si sa fie reduse in cazul acelora care sunt fie bolnavi inchipuiti, fie s-au obisnuit cu mana intinsa la stat. Insa, cum se va proceda cu stimularea cautarii unui loc de munca pe aceste vremuri? Intrebarea se pune in contextul in care, acum, dupa cum bine se stie, gasirea unui serviciu constituie o adevarata lupta, fara ca neaparat aceasta sa si fie castigata, in contexul in care, de la luna la luna, somerii intregesc randurile.
De ce Emil Boc, de-abia acum a sesizat ca statul, in generozitatea lui, incurajeaza nemunca, in timp ce unii dintre romani isi cauta, cu disperare, un loc de munca, acest lucru cunoscandu-l extrem de bine chiar de pe vremea cand acesta era primar la Cluj?
Un posibil raspuns ar fi ca, in acest mod, s-a identificat o noua modalitate de a se mai face economie la banii publici.
Insa, de ce premierul Emil Boc nu-si mai aduce aminte de campania electorala din 2008, si chiar de aceea de anul trecut, cand partidul al carui sef este arunca inspre electorat cu tot felul de promisiuni, inclusiv de sprijin banesc pentru anumite categorii sociale? In acest caz, se poate spune ca atunci miza era castigarea alegerilor – ceea ce s-a si intamplat - iar acum, acum este criza ! Iar daca este criza, totul trebuie ajustat, astfel incat pic cu pic - adica bani - sa se poata aduna cat sa se mai acopere din golul financiar in care se zbate Romania. Cat il priveste pe Emil Boc, ramane de vazut daca, la cei 44 de ani ai sai va reusi sa scape Romania de monstruoasa mostenire legislativa care i-a incurajat pe romani sa stea cu mana intinsa.

Nicoleta DUMITRESCU

Articolul poate fi citit si in editia tiparita