Gerunziu viata fiind

 Galerie foto

Stiinta avem ca un timp ca gerunziul e ceva desuet, cu care nu-i bine sa incepi un ... inceput si, cu atat mai putin un alt inceput! Sau, cu atat mai putin, sa-l pui in titlu – deviza din el facand - este cazul sa dam, totusi, gerunziului ce-i al gerunziului. Cat timp, conform DEX, acesta este un verb care reflecta o actiune in desfasurare, fara referire la momentul acesteia, inseamna ca, vorbind sau scriind la timpul asta, inca traim. Iar inca traind presupunand, de exemplu, ca ne mai permitem luxul de a ne petrece viata, reflectand la alte vieti – ale altora ! Ori, inca morti nefiind, ne putem bucura in felurite moduri. Ca, de exemplu, fumand. Caz in care, ne putem gandi – daca asta mai face parte din arsenalul nostru logistic – la niste idealuri si mai grozave , acestea fiind sa avem bani, bani si iar bani. Ori, contabilizand ce-am facut cu timpul nostru pana acum. Adunand si scazand: Nimic ! Ori, intreband de nu se poate da vremea inapoi. Si tot noi raspunzand : “Nu se poate!"
Asteptand sa treaca viata pe langa noi - iar noi, pe langa ea trecand - tot susurand si intreband: “Auzi, dar de unde o fi avand atatia bani sa-si cumpere si masini, sa-si ridice si casa ?". Ori, contabilizand cat castiga vecinul sau unde si-o fi facand concediul.
Injurand, desigur, guvernul. Caz in care avem pe cine ne pune “pata", fredonand: " Ce bine ca esti, ce bine ca sunt". Ori , din coate dand - ori coate dand – sa prindem un loc mai in fata la un rand. (Adulmecand sau amusinand sunt chestii cotidiene, care nu mai necesita explicatie).
Recunoscand ca noi suntem principalii vinovati pentru esecurile si frustrarile noastre, ca infernul este in noi, nu in altii? Niciodata raspunzand afirmativ !
Inseland ( nu nevasta, asta fiind ceva banal), nici la cantar ( face parte din obiceiuri dobandite) pana si propriile noastre persoane, frate cu dracul facandu-ne.
Retractand ceea ce am spus de bine, candva, despre oarecine, acum nemaifiind de-al nostru, ci unul ajuns. Pe cale de consecinta, in alta extrema trecand. Adica, barfind !
Comparand traiul nostru - cu al lor, ca deh, urmele proletarului din noi nestergandu-se cu una cu doua…
Razand de tot si de toate, niciun rost astea neavand ! Si, pana la urma, sfarsind plangand dupa vietile irosite, ca niste participii la trecut ce am fost. Iar a instaura Ziua Mondiala a gerunziului, n-are sens. Exista de-o viata, va exista. Cu toate ca gerunziul nu se va gasi atunci cand il vom cauta – regretand - nici pe rafturile de la mall, nici prin buticuri, nici pe sub tejghea nu se va da. Nici macar nu se importa, nici macar nu se imprumuta de la banca. Nici n-o sa-i vedem dobanda crescand, nici scazand. Cu toate ca gerunziul nu se gaseste, ci se traieste.
Gerunziu viata fiind, cu ignoranta si nonsalanta peste ea calcand…

Florin TANASESCU

Articolul poate fi citit si in editia tiparita