Florin Tănăsescu
Valul de înșelăciuni prin metoda „Accidentul” care a lovit țara i-a făcut pe anchetatori să umble mai întâi la efecte – condamnarea suspecților, și mai puțin la cauze – montarea dispozitivelor de bruiere în zona pușcăriilor.
Ținând, de asemenea, cont de numărul mare de suspecți de înșelăciuni trimiși în judecată, este posibil ca, pe viitor, instanțele să fie aglomerate, în afară de litigiile de muncă, și cu procese colective ale escrocilor prin sus-amintita metodă.
În aceste condiții, până și-un avocat stagiar, tocmit din oficiu pentru a lua partea unui astfel de infractor, poate înjgheba, la repezeală, o pledoarie prin care să ia apărarea inculpatului. Iat-o:
“Onorată instanță, încep prin a vă spune că poporul român a consacrat o vorbă valabilă într-o astfel de speță: «Nu-i prost cine cere, e prost cine dă». Acest aspect fiind lămurit, avant la lettre, mai arăt că practica infracțională, unificată sau ba, consemnează o gamă largă de astfel presupuse ilegalități. Să luăm cel mai la îndemână exemplu: băncile. Cine seamănă teroare în familii, în cvartale întregi sau prin cătune ridicate la rang de comune ? Reprezentanții acestor cămătari moderni, care sună la plesneală și întreabă: «Îl cunoașteți pe nea Sile? Spuneți-i să vireze până se lasă întunericul 50 de bani, că altel îl ia mama dracului».
Asupra faptului că virgulă clientul meu s-a prezentat direct la domiciliul persoanei vătămate, pentru a-i lua banii, vă întreb retoric: Nu așa se procedează și la alegeri, când primarul își trimite acoliții cu urna volantă, care acoliți arată bietului om, nedeplasabil, surd și orb la vremurile pe care le trăim, unde să pună ștampila ? Ca să nu mai zic de SMS-urile care circulă, în ziua votului, “Votați pe Chioru, el vă aduce lumina”. Așadar, revin și întreb: Clientul meu unde era să-şi dea rendez-vous cu victima, la Lajumate.ro ? Păi, și-acolo, uneori, e concurență mare la astfel de înșelătorii.
Onorată instanță, după cum se arată la televizor și se precizează în Noul Cod Penal, art. 666, literele xyz, sunt multe persoane de vârsta a treia pe care nu le mai caută nimeni (cu atât mai puțin copiii) nici la telefon, nici să le aducă o cană cu apă. Deci, gestul celuilalt inculpat, în pușcărie, de a-și trimte locotenentul, încă în libertate, de a mai schimba o vorbă cu victima – e drept, contra cost – reprezintă chiar un act de omenie. Plus că nu a făcut caz de o astfel de faptă bună, cum face Patriarhia, care anunță că și-a rupt de la gură să dea de pomană nu știu cui, cum se făcea la Televiziunea Publică, în spectacolele organizate de Andreea Marin etțetera, etțetera, etțetera. Nici măcar de-un selfie cu victima n-a avut timp, că l-au și prins în flagrant mascații.
Acestea fiind zise, dar neepuizate, rog ca la condamnarea clientului meu – dacă e să fie condamnat – să se țină cont și de persoana lui, după cum a prevăzut și legiuitorul parlamentar, adică tot un coleg de-al inculpatului.
Fiat iustitia, pereat mundus!“.
