Până la urmă, dincolo de momentele neplăcute prin care trebuie să trecem aproape toţi – percheziţii, tocmirea naşilor, divorţ – important este să scăpăm teferi. Adică să mai avem suflare.
În fapt, esenţial este să se aburească oglinda chiar dacă SMURD întârzie o zi până te găseşte.
Altfel, unele lucruri le poţi face chiar dacă nu mai eşti în viaţă. Cine poate hotărî, totuşi, dacă unul mort din diverse cauze – beţie sau lupte neobosite cu regimul Băsescu – mai are drept de vot ? Liviu Dragnea ! Chestiune care se discută, în prealabil, la Antena 3.
O gândire de felul “La o parte, suflete !” – care implică o cugetare de felul “toată lumea este a mea”, “sunt cel mai tare din parcare” etc – a fost uzitată şi de unii preşedinţi de consilii judeţene, pe considerentul că toată lumea şi fondurile sunt ale lor.
Tot în acest sens, cunoscătorii pot rememora amintiri nepieritoare, una dintre ele fiind tăierea respiraţiei la ceas de dimineaţă, când vedeau prin vizor mascaţii pregătindu-se să le smulgă uşa din ţâţâni. Tot aşa, nasol este şi dacă-ţi sulfă-n ceafă procurorii, la vremea urmăririi penale, când eşti liberat sub control judiciar şi n-ai voie să te duci la amantă fără să anunţi organele judiciare. Astfel se capătă suflul sistolic !
O adiere compensatorie poate fi, în acest context, vorbele aruncate de genul “Nu ne desolidarizăm de suspecţi, nu-i dăm afară din partid”.
Recidiva este atunci când nu sufli şi-n iaurt după ce te-ai fript cu ciorbă.
Experienţa milenară a neamului arată că răsuflarea grea, întretăiată, era o consecinţă a fugii din calea năvălitorilor. Caz în care îţi trebuia o condiţie fizică de invidiat – să fugi, să te întorci, iar s-o iei la sănătoasa, iar să revii la vatra străbună. Apoi, mai trebuia să sufli şi-n fluieraş de soc ori în frunză, să îmbogăţeşti folclorul românesc !
Există însă şi literaţi care susţin că “ Lupii suflă-n focul stânelor pustii !”, creaţie a lui Păunescu, se numără printre cele mai frumoase versuri din literatura noastră.
La categoria sufleori pot fi încadraţi şi “ciripitorii”, turnătorii, respectiv băieţii care toarnă verzi şi uscate în urechea cui vrea să le audă braşoavele.
Altfel, este destul de ciudat cum o parte dintre cele 7,4 milioane de suflete votante ar fi gata să-i trimită în Parlamentul European pe Vadim şi Funar – suflete-n sufletul neamului lor ! – oameni dedicaţi locului şi războiului milenar cu ungurii.
Cum ziceam, suflul (anvergura) contează, restul e caterincă. De-aia un Mugur Ciuvică ori Mihai Gâdea sunt oameni de respiraţie europeană, nu alde Andrei Pleşu !
În general, în România, vântul suflă slab, până la moderat.
Florin TANASESCU
