C. Dumitru

În cele şapte luni trecute din acest an, 1746 de oameni de afaceri din judeţul nostru s-au văzut nevoiţi să-şi radieze societăţile comerciale din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova. Motivele sunt diverse, cele mai des întâlnite fiind reducerea drastică a cererilor de produse pe piaţă şi lipsa acută a lichidităţilor financiare. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, a scăzut cu 40 numărul firmelor cu sediul social în judeţul Prahova care şi-au încetat definitiv activitatea.
La nivelul întregii ţări, în perioada analizată şi-au închis, pentru totdeauna, porţile peste 48.000 de societăţi comerciale, cu circa 1000 mai puţine faţă de primele şapte luni din anul anterior. Îmbucurător este şi faptul că, potrivit statisticii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), doar într-un număr de 17 judeţe au fost consemnate, în acest an, creşteri ale numărului societăţilor comerciale radiate. Pe primele trei locuri ale topului figurează municipiul Bucureşti (cu 6.305 firme radiate), urmat de judeţele Bihor (2.149 firme) şi Constanţa (1.987 firme). Cele mai multe dintre firmele care au fost radiate din evidenţele ONRC activau în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (13.260 de firme), industria prelucrătoare (3005 firme) sau în domeniul hotelurilor şi restaurantelor (1802 firme).
În altă ordine de idei, tot în primele şapte luni ale anului în curs, la nivelul judeţului Prahova au fost înregistrate 2.077 înmatriculări de firme noi, cu 289 firme mai puţine comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit statisticii ONRC. La fel ca şi în anii anteriori, cei mai mulţi întreprinzători (respectiv 1.021 cazuri) au optat pentru statutul juridic de societate comercială cu răspundere limitată (SRL), alţi 588 pentru persoană fizică autorizată (PFA) etc.
La nivel naţional, în perioada ianuarie – iulie 2014, au fost înmatriculate, din păcate, doar 63.331 de societăţi comerciale, respectiv cu aproape 21.000 mai puţine faţă de perioada similară din anul precedent. Aceasta înseamnă, fireşte, mai puţine locuri de muncă nou create şi, implicit, mai puţini bani la bugetul statului, proveniţi din colectarea taxelor şi a impozitelor.