Deoarece se afla in repaus vegetativ,

Abia la primavara se va vedea cat de afectate sunt, din cauza gerului... siberian, rapita si vita-de- vie

La inceputul acestei saptamani, gerul a pus stapanire peste majoritatea regiunilor tarii. Astfel, ieri dimineata, la Intorsura Buzaului, de exemplu, termometrele aratau minus 31 de grade, iar in judetele din vestul si sudul tarii (deci si in Prahova), temperaturile variau intre minus 27 si minus 24 de grade Celsius. In astfel de conditii vitrege, afectati nu sunt doar cetatenii ci, potrivit specialistilor, si culturile agricole insamantate in toamna trecuta - in principal rapita si vita-de-vie.
La nivelul judetului nostru, cultura de rapita ocupa 5.150 de hectare, cu precizarea ca aproximativ 20 la suta din suprafata aceasta a fost deja afectata, partial sau total, inca din toamna trecuta, din cauza secetei prelungite. "Pe timpul iernii, rapita nu degera din cauza vremii deosebit de reci, daca aceasta este acoperita cu un strat corespunzator de zapada. De asemenea, si descoperita fiind, planta rezista chiar pana la temperaturi intre minus 8 si minus 15 grade C, dar nu mai mult de trei zile consecutiv. Temperaturi care, si in judetul Prahova, au fost net depasite! Numai ca, gradul de afectare va putea fi stabilit doar atunci cand rapita porneste in vegetatie, adica la primavara, momentan planta fiind in repaus vegetativ", dupa cum ne-a confirmat Marian Marcu – purtatorul de cuvant al Directiei Agricole Prahova. Dar, gerul... siberian care s-a abatut asupra majoritatii judetelor tarii (intre care figureaza si Prahova) poate conduce si la degerarea ochiurilor de la coardele vitei-de-vie - cu precadere a celor tinere, plantate in urma cu doi ani – avand drept consecinta diminuarea viitoarei productii de struguri.
Totusi, acest grad de afectare poate fi redus, in opinia specialistilor, daca in primavara vor fi efectuate anumite lucrari agrotehnice, in primul rand taieri de rodire. In judetul Prahova, vita-de-vie ocupa o suprafata de circa 8.000 de hectare – dintre care 7.500 de hectare cu soiuri de vita nobila, 250 de hectare cu soiuri pentru struguri de masa, iar diferenta cu soiuri hibride– acestea din urma regasindu-se in gospodariile populatiei.
D. CONSTANTIN

Articolul poate fi citit si in editia tiparita