Sambata, 29 mai 2010, in urma unei indelungate si grele suferinte, a trecut in eternitate acad. prof. Mihai Draganescu, stralucita personalitate a stiintei, a invatamantului universitar si a culturii romanesti contemporane, presedintele celui mai inalt for stiintific si cultural al tarii, Academia Romana, in perioada 1990-1994.
Ilustrul om de stiinta este unul dintre fiii de onoare ai judetului Prahova. A vazut lumina zilei in satul Faget din actuala comuna Gura Vitioarei, in familia sefului de gara C.F.R., in aceasta mica si pitoreasca localitate din Valea Teleajenului. Dupa ce a absolvit scoala primara si studiile secundare la vestitul Liceu “Sf. Petru si Pavel” din Ploiesti, a urmat cursurile Facultatii de Electronica din cadrul Institutului de Politehnica Bucuresti, pe care l-a absolvit, cu brio, in 1951. Pentru perfectionarea sa, in acest important domeniu al Stiintelor Tehnice, se inscrie la cursul de doctorat, obtinand, in 1957, titlul de Doctor in Stiinte, cu teza “Capacitatea tuburilor electronice si dependenta lor de conditiile de functionare”. In anul 1974, a promovat, in mod stralucit, concursul pentru inaltul titlu academic de “doctor docent”. In acelasi an, apreciind exceptionala sa activitate stiintifica si didactica universitara, a fost ales membru corespondent al Academiei Romane. Timp de peste o jumatate de veac, eminentul om de stiinta si cultura s-a afirmat constant in tara si pe plan international, in primul rand in domeniul nobilei activitati didactice universitare- in sfera invatamantului politehnic (in anul 1965 a indeplinit si functia de sef al Catedrei de Tehnologie si Informatica, Electronica si Microelectronica, prodecan si decan al facultatii de profil) si, in acelasi timp, in importantul sector al cercetarii stiintifice si de conducere a celor mai reprezentative organisme centrale de specialitate: vicepresedinte al Consiliului National de Cercetari pentru Componente electronice (1969-1970), director general al Institutului Central pentru Conducerea in Informatica (1976-1985), vicepresedinte al Consiliului Academiei Romane pentru Revolutia Stiintifica si Tehnica Contemporana (1980-1985), membru in Comitetul Roman de Istoria si Filozofia Stiintei (1983-1991) etc.
Ampla si prestigioasa sa activitate stiintifica se concretizeaza in peste 70 de lucrari originale dedicate electronicii, stiintei si tehnologiei informatiei s.a., care au stat la baza primului program de informatizare a economiei nationale romanesti, in perioada 1965-1971, si totodata la infiintarea Centrului de Invatamant, de Cercetare a Productiei si Calcul Electronic, precum si la buna organizare si functionarea a Centrelor Teritoriale de Calcul Electronic, infiintate in toate judetele Romaniei, dupa 1975. De un real interes stiintific s-au dovedit si cele 10 volume publicate in tara – unele si in strainatate – dintre care amintim: “Procedee electronice in Dispozitive Semiconductoare de Circuit (1962), “Electronica corpului solid” (1972), “Viitorul electronicii si informaticii”, “Inteligenta artificiala si robotica”, “Calculatoarele electronice din generatia a V-a”, “Viitorul industriei de programe”, “Munca si economie”, “Sistem de civilizatie”, “A doua revolutie industriala”, “Informatica si societatea”, “Spiritualitate, informatie si materie”, “Inelul lumii materiale”, “Tensiunea filosofica si sentimental cosmic”, la care se adauga peste 80 de lucrari: studii, comunicari stiintifice, eseuri, conferinte cu caracter stiintific, tehnic si filosofic etc.
Dupa Revolutia din Decembrie 1989, in prima sa sesiune, Academia Romana l-a ales, in ziua de 21 ianuarie 1990, membru titular, iar la urmatoarea sesiune, din 2 februarie 1990, presedinte al acestui inalt si autorizat for stiintific si cultural al Romaniei. Aceasta importanta functie a fost indeplinita, cu deosebit succes pana la sfarsitul lunii ianuarie 1994, perioada in care a fost reorganizata, integral, intreaga activitate stiintifica din Romania, toate institutele – ce au apartinut pana in anii 1970 Academiei Romane – revenind acum in structura noii institutii academice. La inceputul lunii februarie 1994, acad. prof. Mihai Draganescu, a fost numit Ambasador al Romaniei la Bruxelles contribuind, prin intreaga sa activitate diplomatica si stiintifica, la afirmarea Romaniei in noile conditii sociale, pe plan european si mondial. Revenind in tara in cursului anului 1998, ilustrul om de stiinta a fost ales presedinte al Sectiei de Stiinta si Tehnologia Informatiei din cadrul Academiei Romane, functie pe care a indeplinit-o pana in ultimele zile ale vietii, iar pe plan international a devenit membru al celor mai reprezentative institute, fundatii si societati din domeniul electronicii, tehnologiei informatiei, filosofiei stiintei din: SUA, Franta, Italia, Austria, Grecia, India etc. Profund legat de activitatea stiintifica si culturala din judetul Prahova, acad. prof. Mihai Draganescu s-a implicat direct si a sprijinit, prin intreaga sa capacitate de munca, activitatea Universitatii Populare de Vara “N. Iorga” din Valenii de Munte (ale carei cursuri au fost reluate in 1990), Zilele Culturii “Tezaurului Prahovean”, Festivalul International de Poezie “Nichita Stanescu” (1990-1994), precum si Fundatia Culturala “N. Iorga” din Valenii de Munte , al carei presedinte a fost in perioada in care s-a aflat la carma Academiei Romane.
Prin trecerea sa in viata vesnica, stiinta, scoala politehnica romaneasca, cultura si educatia pierd una dintre personalitatile enciclopedice ale Romaniei, unanim recunoscuta si pretuita pe plan national si international.
Corpul sau neinsufletit a fost depus in aceasta dimineata la sediul Academiei Romane din Bucuresti unde, in jurul orei 11, va avea loc si solemnitatea de doliu, dupa care cortegiul funebru se va indrepta spre Cimitirul “Bellu”, unde vor avea loc slujba de inmormantare si inhumarea, in sectorul rezervat membrilor Academiei Romane.
Amintirea sa luminoasa va ramane vesnic in memoria si in inimile noastre !
Sincere condoleante familiei indoliate.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Prof. dr. Alexandru Badulescu
