Ana Maxim
Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova păstrează o valoroasă colecție de recipiente folosite în farmacii, cele mai vechi obiecte datând din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. O parte dintre piese sunt expuse, temporar, la Muzeul Văii Teleajenului, de la Vălenii de Munte, într -o zonă cu tradiție în cultivarea plantelor medicinale, iar celelalte se află în depozitele muzeului. Colecția „Farmacia Veche” conține, printre altele: recipiente din porțelan, lemn, sticlă, metal, balanțe farmaceutice, lădițe farmaceutice, mojare și pistile, trusă homeopată cu preparate din ierburi. În județ există o tradiție puternică în acest domeniu, primele farmacii fiind înregistrate oficial în secolul al XIX-lea.
Fondatorul Spitalului Shuller – printre primii proprietari de farmacii din judeţ
În “Istoria farmaciei în Prahova” – un studiu realizat de colectivul muzeului și coordonat de managerul instituției Emilia Iancu – se menționează faptul că între anii 1884 și 1948 erau înregistrate 140 de farmacii în județul nostru, dintre care 62% erau situate în localități de pe Valea Prahovei, având în vedere că în această zonă se dezvoltase industria, se înregistrase o creștere demografică, dar apăruseră și noi afecțiuni. Până la înființarea Camerei de Comerţ şi Industrie în 1931, firmele nou-înființate erau înscrise în Registrele Tribunalului Prahova. În aceste registre s-au găsit primele mențiuni despre farmacii particulare, șase la număr, înscrise în anul 1884. Patru dintre ele au fost înființate la Ploiești: “La Traian”, proprietar Carol Friedrich Eitel, “La Crucea Albă” – proprietar Carol Shuller, farmaciile lui E. Schmethan și G. C. Popp Lasfgg, celelalte fiind la Vălenii de Munte (“La Salvator”- proprietar Carol Muller) și la Câmpina (proprietar Eduard Kessler), se arată în studiul amintit. Farmaciile Shuller, Muller, Kessller, Eitel au rezistat mult timp, deoarece au fost transmise de proprietari din generație în generație. Carol Shuller, proprietarul farmaciei “La Crucea Albă”, este cel care a fondat Spitalul Municipal Ploiești, instituția purtând numele acestuia.
“La data de 24 august 1884, s-a înscris la poziția 75, farmacia «La Crucea Albă», cu sediul în Ploiești, strada Piața Mare nr.4, al cărei proprietar este Carol C. Shuller. Acest Shuller este fondatorul spitalului cu același nume din Ploiești, așa cum reiese dintr-un comunicat al Comisiei de Indigenare din 6.02.1907, prin care se menționează că “lui Carol C. Svartz, declarat major sub numele de Shuller, conform testamentelor decedatului Carol Shuller, părintele său natural, care a lăsat prin testament fondarea unui spital în orașul Ploesci, care s-a construit de mai mult timp, purtând numele de Spitalul Shuller, i se acordă «împământenirea cu dispensă de stagiu». Fiul său, Carol Shuller, va ceda dreptul de exercitare a comerțului lui Emil H. Friedsam, care depune cererea de înmatriculare la data de 14.10.1931, sub numărul 3209, pentru farmacia «Crucea Albă», cu sediul în localitatea Ploiești, strada M. Kogălniceanu, nr. 7. Firma este înregistrată la Tribunalul Prahova, cu numărul 101/1919”, după cum se menționează în studiul realizat de muzeografii de la Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova. Prima firmă de profil din Prahova înscrisă în Registrul Comerțului exista la Ceptura și a aparținut unei femei – Eugenia Atanasiu Aldea, farmacist licențiat al Facultății de Farmacie. De-a lungul timpului, unele farmacii s-au desființat și s-au înființat altele noi. Între anii 1931-1937 erau înregistrate în judeţ 51 de farmacii, majoritatea la Ploiești și Câmpina, proprietarii fiind cetățeni români, adesea de origine germană sau istraelită, majoritatea bărbați, absolvenți ai unei forme de învățământ farmaceutic. După ce s-a instaurat regimul comunist, au fost naționalizate farmaciile prahovene, dar și cele din restul țării, forul tutelar al acestora fiind Ministerul Sănătății, iar coordonator – Întreprinderea Economică de Stat Centrofarm, cu sediul în București.
Potrivit datelor din studiul realizat de specialiștii Muzeului Științelor Naturii, în România, prima farmacie publică de pe teritoriul românesc a fost înființată la Sibiu, existența ei fiind dovedită printr-un document din 1494, iar cea mai veche carte medicală tipărită în ţările române este cea a medicului Paul Kyr, publicată la Brașov, în anul 1551.
