A.M.
Cărţile lui Nicolae Iorga, pagini de manuscris, fotografii ale omului de ştiinţă şi alte obiecte personale ale acestuia sunt păstrate, şi astăzi, în fosta sa locuinţă de la Vălenii de Munte – transformată în muzeu memorial în anul 1965 (secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova). În fiecare an, aproximativ 25.000 de persoane vin să viziteze aşezământul de cultură, interesate să afle mai multe despre personalitatea şi activitatea celui considerat cel mai mare istoric român.
Clădirea a fost construită de polcovnicul Panca şi atestată documentar în anul 1833, iar Nicolae Iorga a cumpărat-o în anul 1908 şi s-a mutat în ea cu familia, în anul 1910. Avea să rămână aici timp de 30 de ani. În prima cameră a muzeului se află biroul savantului, pe care se găsesc obiectele sale personale: mapa din piele, călimara cu cerneală, pana de scris şi chiar pagini de manuscris scrise în limba franceză, limbă pe care o cunoştea de la cinci ani, de la mama sa care a studiat în pensioanele franceze.
În încăpere se mai află exemplare din ziarul „Neamul Românesc” tipărit la Vălenii de Munte, o icoană din secolul al XVIII- lea, o bibliotecă, portretul lui Mihai Viteazul. Pe birou, la loc de cinste, este aşezată o fotografie a soţiei sale, Ecaterina – o femeie foarte frumoasă, originară din Scheii Braşovului şi de care istoricul s-ar fi îndrăgostit la prima vedere. Soţia savantului i-a fost şi colaborator apropiat, l-a ajutat la traduceri, la notiţe, la corespondenţă.
În dormitorul lui Nicolae Iorga pot fi admirate mobilierul decorat cu motive populare, lucrat la Câmpulung Moldovenesc în 1911, şi ţesături realizate la Şcoala de Arte şi Meserii de la Drajna – şi acestea având tot motive populare. Istoricul era pasionat de folclor şi voia să fie înconjurat de obiecte care să îi amintească de tradiţiile româneşti.
În această cameră mai sunt păstrate icoane pictate pe sticlă. În salonul mic, unde Ecaterina Iorga îşi primea oaspeţii, sunt păstrate portretul acesteia pictat de Sever Burada în 1925, biroul la care a scris, canapeaua şi fotoliile, o masă joasă, rotundă, cu picioarele de mahon. Salonul mare de primire are mobilier şi tapiţerie tot cu elemente de artă populară românească, iar pe pereţi sunt etalate tablouri de Nicolae Grigorescu.
În fostele dormitoare ale copiilor au fost amenajate vitrine cu documente, fotografii ale savantului şi ale membrilor familiei, facsimile ce reprezintă momente din activitatea publică a marelui istoric, diplome, medalii, iar într-o altă sală se află costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la şedinţele solemne ale Academiei Române. Impresionant este faptul că în muzeu se păstrează şi fila de calendar cu data la care omul de ştiinţă a părăsit casa afectată de cutremur şi a plecat spre vila sa de la Sinaia: 11 noiembrie 1940.
De acolo, pe 27 noiembrie, un grup de legionari l-a ridicat sub pretextul că îl duc la Bucureşti să dea o declaraţie, însă l-au dus în pădurea de la Strejnic şi l-au asasinat. A fost una dintre cele mai mari pierderi pentru cultura naţională, cel mai mare istoric al românilor lăsând în urmă peste 1.300 de cărţi şi peste 25.000 de articole. Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte este deschis de marţi până duminică, un bilet de intrare pentru un adult costă 12 lei, iar un bilet pentru un copil – 3 lei.
