Sănătatea populației, o problemă la care municipalitatea rămâne impasibilă
Violeta Stoica
Ne întoarcem în Evul Mediu! Pericolul răspândirii bolilor transmise prin intermediul țânțarilor și al șobolanilor poate să apară de la o zi la alta în municipiul Ploiești, probabil singurul oraș din țară în care nu se ține cont de eventualele implicații ale faptului că, din luna octombrie a anului trecut, nu s-a efectuat pe domeniul public nici măcar o acțiune de deratizare și de dezinsecție!
Din cauza neplății activităților prestate de societatea care se ocupă de serviciile de dezinsecție și de deratizare în municipiul Ploiești, există – de mai multă vreme – un blocaj real care poate fi considerat un adevărat atentat la sănătatea publică, pentru care răspunzătoare sunt autoritățile locale.
Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât Organizația Mondială a Sănătății a revenit, în urmă cu două zile, cu un nou avertisment referitor la virusul Zika, iar România se regăsește printre cele 18 state europene în care există riscul de apariție – prin intermediul speciei de țânțar considerat responsabil de răspândirea acestui virus – a unor cazuri de îmbolnăviri cauzate de mușcătura insectei.
Cu atât mai mult, la Ploiești, în cazul în care nu se va debloca situația actuală dintre autoritatea locală și societatea de dezinsecție și deratizare, va exista un risc major de invazie a țânțarilor și a șobolanilor.
Deși precipitațiile căzute din abundență în ultima perioadă în județul Prahova ar trebui să pună pe gânduri orice primar de localitate în privința activităților de dezinsecție, la Ploiești lucrurile stau cu totul pe dos. Ploilor li se mai adaugă și vegetația care este lăsată să crească în neștire, iar bălăriile inundă multe dintre spațiile verzi din cartierele Ploieștiului, acestea devenind adevărate oaze de înmulțire a insectelor – țânțari, căpușe și altele. Aceștia sunt factorii favorizanți pentru creşterea peste măsură a populației de țânțari, printre care se regăsește în ultima perioadă și o specie înrudită celei care este responsabilă cu răspândirea virusului Zika – Aedes albopictus. Această specie – care este considerată de reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății ca fiind un vector de propagare a virusului periculos – se regăsește în 18 țări din Europa, printre care se află și România, însă zona Mării Negre este considerată una cu potențial ridicat de răspândire locală a virusului Zika.
Lipsa de reacție a autorităților locale ploieștene în privința stârpirii țânțarilor (care, în maximum o săptămână, vor atinge un număr impresionant la Ploiești, date fiind condițiile prielnice de înmulțire) arată că sănătatea populației nu este o prioritate. Potrivit specialiștilor în dezinsecție, un singur țânțar poate depune o singură dată circa 300 de ouă care, eclozând în condițiile prielnice de umezeală și vegetație, pot să provoace o invazie reală prin creșterea exponențială a numărului de exemplare.
Cu atât mai puțin este de înțeles lipsa de responsabilitate a municipalității ploieștene cu cât încă de la începutul lunii martie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)– Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile atenționa asupra urgenței măsurilor care trebuie luate de autorități pentru stârpirea țânțarilor. Astfel, INSP a transmis, din luna martie, direcțiilor de sănătate publică recomandarea de a solicita primăriilor un set de măsuri care trebuie luate în contextul alertei generale declanșate de Organizația Mondială a Sănătății. Un comunicat de presă de la vremea respectivă arăta ce trebuie să facă autoritățile publice locale: “aplicarea planului de combatere a țânțarilor astfel încât să fie asigurată și folosirea substanțelor active pentru combaterea țânțarilor din specia „Aedes albopictus”; intensificarea măsurilor de desțânțărizare în zonele cunoscute a fi posibile locații de înmulțire a acestora (zonele parcurilor, lacurilor, inclusiv depozite de anvelope sau oricare altele caracterizate prin acumulări de apă), cât și în jurul spitalelor de boli infecțioase, în care există posibilitatea internării cazurilor suspecte de infecție Zika de import; pe fondul apropierii sezonului cald, când populațiile de țânțari de origine autohtonă încep să se înmulțească, este necesară respectarea acțiunilor de prevenție”.
Infecția cu virusul Zika poate trece neobservată, însă atunci când se manifestă, simptomele sunt de tip gripal (febră, dureri de cap), cu erupții cutanate. De asemenea, se poate manifesta și printr-o conjunctivită sau o durere în spatele ochilor, precum și prin edeme pe mâini sau picioare. Două tipuri de complicații grave au fost puse în legătură cu virusul Zika: de natură neurologică, dar și apariția unor malformații ale fetușilor unor femei bolnave. În Brazilia și în Polinezia Franceză au fost înregistrate complicații de tipul sindromului Guillain-Barre, boală autoimună care se manifestă printr-o slăbiciune și chiar paralizie progresivă a membrelor. În aceleași țări au fost observate microcefalii (dimensiuni anormal de mici ale craniului) și anomalii ale dezvoltării cerebrale la fetuși și nou-născuți ai unor mame care fuseseră însărcinate în timpul epidemiilor de Zika.
În ciuda tuturor acestor avertismente care atrag atenția foarte serios asupra riscurilor de apariție a cazurilor de Zika și în România, la Ploiești, autoritățile locale sunt nepăsătoare.
