Unul dintre cele mai importante proiecte internaţionale de cercetare a particulelor cosmice, prezentat, la începutul acestui an, la Ploieşti, de către profesorul doctor în fizică nucleară Alexandru Jipa, de la Facultatea de Fizică din Bucureşti, aşteaptă, încă, alegerea salinei în care ar putea fi demarate lucrările pentru laboratorul subteran. Astfel, Salina Slănic încă mai are o şansă de a fi aleasă – dintre mai multe variante similare din Europa – drept locaţie pentru începerea lucrărilor la proiectul internaţional de construire a centrului de detecţie cosmică. De fapt, chiar şi numele proiectului – DETCOS – vine din prescurtarea denumirii integrale a acestuia: „Sisteme de DETecţie pentru radiaţia COSmică folosind noi tehnologii”. Potrivit unor informaţii neoficiale, se pare că proiectul a rămas în stand-by din cauza faptului că la orizont a mai apărut o variantă pentru locaţia viitorului laborator, o salină care face concurenţă minei de sare de la Slănic. Cu toate acestea, şansele rămân ridicate de a avea în Prahova acest centru de cercetare, având în vedere că la Salina Slănic există, deja, din anul 2006, un laborator pentru măsurarea radioactivităţii, un proiect integral românesc. De altfel, aici s-a detectat, în primăvara anului 2011, după exploziile înregistrate la centralele nucleare de la Fukushima (Japonia), prezenţa iodului radioactiv în laptele dus la analiză. În prezent, prin analizele efectuate în laboratorul de la Slănic se pot determina particulele radioactive din produse alimentare, din materialele de construcţii, prin încheierea unor contracte cu Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Conform informaţiilor de ultimă oră, se încearcă dezvoltarea laboratorului subteran actual, atât pentru „măsurători în fond scăzut”, cât şi pentru studii de Astrofizică, potrivit declaraţiilor prof.dr.Alexandru Jipa.
În cazul în care Salina Slănic va rămâne în cărţi pentru realizarea laboratorului de detecţie a radiaţiilor cosmice, în mina veche a salinei prahovene va fi amplasat un detector Glacier, plin cu 100.000 de tone de argon lichid, prin intermediul căruia se vor putea capta radiaţiile provenite din Univers. Astfel, la Slănic, ar putea fi lansată o nouă teorie privind originea şi expansiunea Cosmosului. Pe de altă parte, însă, proiectul ar putea începe doar din anul 2016, construirea propriu-zisă a laboratorului urmând să dureze circa şase ani (doar încărcarea cu argon lichid ar însemna doi ani) şi va avea o durată de exploatare de minimum 30 de ani.
Profesorul de fizică nucleară Alexandru Jipa – originar din comuna prahoveană Vărbilău – a declarat, la începutul acestui an, la Ploieşti, în cadrul unei prezentări a proiectului Detcos (care constituie una dintre priorităţile programului de cercetări europene), că, în cazul în care Salina Slănic va rămâne opţiunea pentru construirea centrului de cercetare, în această locaţie se vor putea face măsurători de mare fineţe ale radiaţiilor cosmice, având în vedere faptul că adâncimea la care va putea fi construit laboratorul este foarte mare, iar sarea din mina veche a salinei este foarte curată, ceea ce ar îmbunătăţi condiţiile de realizare a detecţiei radiaţiilor cosmice.
Violeta STOICA
